Prin înfinţarea unui Punct Gastronomic Local, se contribuie la diverisficarea economiei din comună și localitățile adiacente. O astfel de unitate de alimentație publică, cu specific gastronomic local este foarte necesară având în vedere numărul redus de restaurante care funcţionează în zonă şi numărul mare de solicitări atât de la locuitorii comunei, de la cei din localitățile apropiate învecinate dar și de către turiști. 

Prin activitatea Punctului Gastronomic Local, se va contura un important punct de reper pe harta obiectivelor turistice din zonă, iar în urma activității se pot obţine rezultate financiare ce pot genera profit, prețurile fiind adaptate corespunzător cerințelor pieței. 

Nevoile pe care aceste servicii le satisfac sunt:

– atragerea turiștilor  în arealul localității,

– creşterea gradului de satisfacție al turistilor prin calitatea serviciilor oferite,

– oferirea serviciilor de alimentație publică în condiţii de siguranţă și igienă sanitară,

– scurtarea timpilor de lucru şi îmbunătățirea calităţii prin utilizarea tehnologiilor noi.

Punctul Gastronomic Local și gospodăria micului fermier înseamnă: 

Sustenabilitate, Atunci când se oferă spre consum hrană produsă local:

 • se reduce amprenta de carbon cauzată de transportul produselor pe distanțe mari (reducere cu 7%, ca urmare a lipsei nevoii de a transporta); 

• se reduce consumul de energie cu 90% datorită utilizării surselor se alimentare cu energie verde, regenerabilă, și reducem consumul de energie cauzat de refrigerarea produselor pentru perioade lungi (reducere cu 10%, ca urmare nevoii scăzute de a refrigera produse); 

• se reduce cantitatea de ambalaje și implicit de deșeuri rezultate (scade cu 6% amprenta, ca urmare a lipsei nevoii de a ambala); 

• opțiunea pentru sezonalitate joacă un rol fundamental: astfel, consumând produse locale acceptăm că nu e benefic să mâncam roșii în luna decembrie, dar le putem savura din plin în luna august pe cele locale sau începând din mai pe cele regionale; 

• opțiunea pentru sustenabilitate se referă și la faptul că un produs bun local e adesea imperfect, mic, strâmb sau pătat. Așa funcționează natura! Reducem cu 2% amprenta noastră, ca urmare  a lipsei nevoii de a arunca legumele și fructele considerate neconforme de lanțurile de magazine; 

• faptul că produsele locale sunt câteodată mai costisitoare față de cele foarte ieftine de pe rafturile supermarketurilor, se datorează modului diferit de producție și timpului mai lung care e necesar producției clasice; 

• se reduce cu 66% amprenta de carbon optând pentru produse organice, a căror origine e trasabilă;

 • se reduce amprenta de carbon cu până la 25% luptând împotriva risipei alimentare; 

• diversitatea tradițională a unei gospodării, de la pomi până la legume, ierburi și flori, asigură un ecosistem rezilient în fața dăunătorilor, ceea ce reduce nevoia de a interveni cu fungicide, insecticide, pesticide. Resturile vegetale se compostează și se întorc în sol pentru a-l îmbogăți, odată drenat de nutrienți de fructele și legumele consumate; 

• diversitatea asigură un ecosistem prietenos cu albinele, buburuzele, fluturii, păsările, aricii, ceea ce reduce nevoia de a interveni cu fungicide, insecticide, pesticide; 

• diversitatea asigură continuitatea soiurilor vechi. Hrana noastră cauzează mare parte din problema schimbărilor climatice și tot de hrană se pot lega multe dintre soluții. 

Putem spune, fără dubii, că suntem activiști de mediu pentru că oferim posibilitatea clienților să cumpere local. În primul rând, fiindcă soiurile cele mai bine adaptate sunt cele locale, adică au cel mai mic impact asupra teritoriului, fiindcă au apărut din condițiile existente și nu au nevoie de stimulatori chimici. În al doilea rând, cunoașterea modului de producție a hranei creează o legătură mai puternică cu natura. Prin urmare, începem să respectăm mai mult sezonalitatea și lipsa ingredientelor obținute în mod artificial.

 Economie, Atunci când oferim spre consum hrană produsă local: 

• vindem produse locale, adică oferim clienților posibilitatea să investească în propria comunitate, caz în care banii noștri și valoarea adăugată a produselor rămân în comunitatea locală, contribuind la economia locală; 

• vânzând produse locale, ne asigurăm de păstrarea locurilor de muncă în comunitate și ne asigurăm, măcar parțial, că fermierii rămân, astfel, în satul lor. Pe de altă parte, oferind mâncare produsă local, contribuim direct la prosperitatea mediului social în care trăim și putem genera valoare adăugată suplimentară asigurând consumul de produse cu etape succesive de procesare; 

• produsele locale de sezon sunt mai puțin costisitoare. De regulă, noi vindem ce este în sezon sau conservat, ceea ce înseamnă că produsul se găsește în abundență. 

Păstrarea peisajului cultural 

Producând la scară mică în detrimentul producției intense la scară industrială, asigurăm astfel, indirect, păstrarea peisajului cultural. Altfel spus, contribuim la conservarea esteticii spațiului din satele noastre și din  întreaga Țară. Acolo unde savurăm încă momentul când vedem pășuni, fânețe cu căpițe, poieni pline de flori, livezi etc. Producția hranei are astfel, fără să știm, o pronunțată componentă estetică. În plus, culturile mozaicate, bazate pe producție la scară mică, au o importantă contribuție și la menținerea biodiversității din zonă (păsări, fluturi, mamifere mici, dar și floră spontană, plante medicinale), iar biodiversitatea face peisajele noastre mai atractive. 

d. Sănătatea 

Prospețime înseamnă cantitate optimă de nutrienți, chiar dacă nu oferim tot ce au nevoie clienții/turiștii într-un singur loc. Produsele noastre locale pot fi verificate pe loc. Există mai multe tipuri de scheme de calitate (produs montan, produs tradițional etc.) care oferă garanția că ele sunt bune de consum și nu conțin aditivi alimentari, amelioratori, conservanți sau nu provin din organisme modificate genetic. Pe de altă parte, se strică mai repede, e firesc. Cu timpul, vom ajunge să oferim încredere clienților, asigurându-i că producem hrană curată și sănătoasă. Produsele locale pe care le vom comercializa sunt mai bogate în nutrienți și antioxidanți datorită următorilor factori: produsele locale și de sezon sunt mai dense nutrițional, sunt recoltate chiar înainte de a ajunge la noi pe masă, nu călătoresc zile sau săptămâni, nu stau pe raft zile sau săptămâni. Produsele locale sunt, de asemenea, mai gustoase: se bucură pentru mai mult timp de pământ, apă și soare și se recoltează doar după ce se coc. Trasabilitatea e foarte simplu de verificat printr-o banală vizită la locul de producție. Clienții pot verifica în permanență calitatea produselor, fie prin analize, fie cerând părerea altor consumatori (care nu sunt anonimi, ca la supermarket). 

e. Convivialitate 

Mâncarea adevărată aduce oamenii împreună la masă, îi conectează și îi inspiră, astfel că aceștia pot savura fiecare îmbucătură alături de cei dragi. Fiind o mică afacere de familie, locală noi susținem involuntar apariția unei comunități, o structură socială. Acestea apare cu ușurință în jurul piețelor locale, a magazinelor mici, unde lumea stabilește relații de lungă durată. În mod ideal, acestea pot duce la existența unor comunității empatice, unde locuitorii regăsesc un model social pierdut, cum era de exemplu în trecut vecinătatea. 

f. Identitate 

Producând mâncarea local, după rețete tradiționale, susținem, în mod direct, păstrarea soiurilor locale de plante, semințe și a raselor locale de animale, mai precis, a biodiversității deosebite pe care o avem în  acest  colț de țară. În acest fel, păstrăm, totodată, gusturile noastre vechi și savuroase, în fața standardizării și estompării aromelor cunoscute. În plus, noi nu suntem anonimi, nu suntem o marcă, o reclamă agațată pe un perete, clienții ne vor cunoaște direct și se pot implica activ în evoluția noastră economică, putându-ne oferi posibilitatea de a lucra cu ei în găsirea de soluții sustenabile și posibilitatea de a orienta meniul, producția spre o valorificare cât mai bună a resurselor locale în condițiile în care resursele globale sunt tot mai rare și mai scumpe.

Punctul Gastronomic Local este un concept ce răspunde cerinţelor crescânde din orice zonă turistică, privind înfiinţarea unei unităţi de alimentaţie publică de tip familial (gospodărie ţărănească), care să ofere produse şi preparate alimentare cu specific tradițional local, cu respectarea normelor şi condiţiilor de igienă, astfel încât sănătatea şi integritatea consumatorului să nu fie puse în pericol.

În anexa 1, cap. II, litera m) din Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 111/ 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se menţionează:

“m): Puncte gastronomice locale – unități reprezentate de bucătăriile particulare din incinta locuințelor din mediul rural, unde se prepară și se servesc produse culinare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane; produsele culinare trebuie preparate din materii prime provenite cu preponderență din producția primară de la nivelul exploatației proprii, precum și de la producătorii locali sau din unități autorizate/înregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Carnea de suine și de ovine obținută din sacrificarea animalelor pentru consum propriu de către noi și producătorii locali va fi utilizată la obținerea preparatelor culinare care sunt servite în hrana turiștilor doar în următoarele condiții:

1. animalele au fost crescute numai în exploatația proprie;

2. animalele sunt identificate și înregistrate conform legislației în vigoare;

3. exploatația proprie deține cod de exploatație;

4. medicul veterinar oficial a efectuat examenul animalului viu, înainte de tăiere, precum și al cărnii și al organelor, după tăiere, iar rezultatul acestor examinări este corespunzător;

5. medicul veterinar oficial înregistrează aceste examene într-un registru special, păstrat de către proprietar la punctul gastronomic.

De asemenea, vom utiliza la prepararea alimentelor care sunt servite în hrana turiștilor și carnea provenită de la păsări și lagomorfe crescute și sacrificate în exploatația proprie.

Punctul Gastronomic Local va fi înregistrat de către Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor conform cerinţelor legale.

Punct Gastronomic Local va avea un meniu zilnic cu o gamă sortimentală specifică zonei geografice în care își desfășoară activitatea.

Produsele preparate și servite în Punctul Gastronomic Local vor fi obţinute din materii prime de origine animală și nonanimală provenite cu preponderenţă de la nivelul exploataţiei proprii şi de la producătorii locali, înregistraţi/autorizaţi sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor. Excepție de la această regulă fac: sarea, zahărul, unele condimente, uleiul, etc.

Mâncărurile vor fi preparate după rețete tradiționale (specifice zonei). Preparatele de tipul supelor, ciorbelor, diverselor mâncăruri gătite, plăcinte, prăjituri de casă, salate, etc. se servesc consumatorului în aceeaşi zi, în maxim 24 ore de la obţinere. Fac excepţie produsele care necesită un timp îndelungat de preparare /stabilizare /maturare şi care au o perioadă de conservabilitate mare (cârnaţi afumaţi, pastramă, slănină, brânzeturi maturate, carne în untură, gemuri, dulceţuri, siropuri, etc.).

După încheierea gătitului, mâncărurile se ţin la temperatura de + 6º-65º C timp de maxim 4 ore după care se răcesc și se pot păstra la +4º C timp de 24 ore ( în acest interval se poate reîncălzi la 75º C) și servi un anumit număr de porții în funcție de comenzi, ori de cate ori este nevoie.

Produsele cu specific cuprind:

1. platouri cu gustări /brânzeturi, preparate din carne, legume, etc.;

2. supe, ciorbe pe bază de carne sau de legume;

3. mâncăruri din legume, din carne și legume, din carne tocată, fripturi servite împreună cu garnituri și salate, pește, organe comestibile, preparate de pasăre, de vânat etc.;

4. diferite dulciuri și produse de patiserie preparate după rețete specifice locului;

5. pâine /mămăligă specifice zonei;

6. băuturi răcoritoare și alcoolice preparate în casă, specifice zonei;

7. siropuri din fructe, legume și fructe proaspete și /sau conservate.

Meniul va cuprinde lista cu produsele servite în Punctul Gastronomic Local.

Fiecare produs va fi însoțit de câte o mică poveste care să descrie rețeta și istoricul produsului.

Meniul prezentat va oferi o diversitate de preparate culinare tradiționale.

1. platouri cu gustări /brânzeturi, preparate din carne, legume, etc.;

2. supe, ciorbe pe bază de carne sau de legume;

3. mâncăruri din legume, din carne și legume, din carne tocată, fripturi servite împreună cu garnituri și salate, pește, organe comestibile, preparate de pasăre, de vânat etc.;

4. diferite dulciuri și produse de patiserie preparate după rețete specifice locului;

5. pâine /mămăligă specifice zonei;

6. băuturi răcoritoare și alcoolice preparate în casă, specifice zonei;

7. siropuri din fructe, legume și fructe proaspete și /sau conservate.

 Noi știm că felurile care alcătuiesc o masă îmbelşugată au diferite roluri:

• Felul întâi este destinat creşterii puternice a secreţiei gastrice aşa cum sunt aperitivele;
• Felul al doilea este cel de “rezistenţă” şi constă în carne, salate. Se urmăreşte consistenţa, saţietetea. La acest fel efortul digestiv este maxim, iar vinul măreşte secreţia gastrică, necesar în cazul unei fripturi grase;
• Desertul, constă în dulciuri, care micşorează secreţia gastrică.

Punctul Gastronomic Local va vinde produsele primare și cele rezultate în urma procesării, direct către consumatori, pentru a obține un preț mai bun pentru acestea față de prețul specific comerțului cu ridicata (en gros). Cantitatea mică poate fi de fapt un avantaj atunci când este vândută direct cumpărătorilor locali, deoarece produsul este unic și prin urmare, special pentru consumator. Strategia marketingului direct, va fi o alegere de succes, deoarece noi oferim produse de înaltă calitate și proaspete. 

Următoarele tipuri de produse pot fi vândute, ca produse primare, fără a necesita autorizație din partea Direcţiei Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA), ci doar înregistrarea: carne netranșată, ouă, fructe şi legume, vânat în blană sau pene, carne de pasăre și de iepure, fructe de pădure, ierburi, plante medicinale, lapte proaspăt, miere scoasă din fagure, ciuperci. Dacă produsele agricole de mai sus sunt procesate întrun fel sau altul: laptele pasteurizat sau transformat în brânză, carnea tranşată şi/ sau preparată, fructele transformate în suc sau gem atunci regulile pentru vânzarea noilor produse rezultate se modifică.

Unul din cele mai importante aspecte ale unui produs este prețul de vânzare iar stabilirea corectă a acestuia reprezintă un prim pas în succesul oricărei activități economice. Un preț corect fixat poate crește vânzările, creând premisele pentru o dezvoltarea a respectivei activități, la fel cum un preț incorect determinat poate ruina orice inițiativă.

Din nefericire nu există o formulă unică ce ne poate calcula fără eroare un preț corect al produsului pus pe piață de orice tip de producător, fie el mare companie sau mic agricultor local. Există însă mai multe reguli, ce odată înțelese, înlesnesc considerabil acest proces.

 Strategii de stabilire a prețului:

► Preţul prin adaos comercial față de costurile de producție se adaugă un anumit procent. Aceasta va fi strategia standard pe care o vom aplica ]n special la produsele recomercializate ( băuturi răcoritoare nealcoolice și băuturi alcoolice ).

► Strategia de penetrare, pe care o vom folosi în special cu ocazia participărilor la evenimentele promoționale la care vom participa în primul an de funcționare: vom stabili un preț mai mic la început, la lansarea produselor, urmând ca prețul să crească pe măsură ce acestea sunt din ce în ce mai căutate. 

► Strategia de raportare:o vom folosi în cazul poduselor, semipreparatelor și preparatelor primare vîndute direct ( legume, fructe, conserve și semiconserve, lapte, brânză, ouă proaspete ). Prețul va fi stabilit în funcție de cele ale produselor similare, deja disponibile pe piață.

► Prețul promoțional este prețul micșorat cu ocazia anumitor evenimente, sărbători sau varii ocazii, programe de fidelizare ale clienților.

Valoarea adăugată înseamnă prelucrarea sau modificarea produsului prin diferite metode accesibile producătorului. Posibile exemple ar fi: gătit, amestecare, măcinare, decorticare, uscare, afumare pentru produsele alimentare sau împletire, filare, țesut, etichetare pentru cele nonalimentare.

De multe ori ambalarea corespunzătoare și creativă a unui produs poate aduce o valoare adăugată considerabilă. Alte modalități de a adăuga valoare unui produs agricol sunt: cultivarea sau creșterea întrun mod care este recunoscut ca sigur, sau adăugarea unei componente de informare, educație sau divertisment (de ex. evenimente organizate la fermă, demonstrații, serbări).

Clientul este scutit de munca suplimentară și producătorul adaugă sume suplimentare pentru aceste modificări aduse. Să luăm usturoiul, de exemplu. Vândut în vrac, un kilogram va valora între 10 și 20 de lei, în funcție de soi și mărimea căpățânii. Dacă este împletit ca element decorativ, un kilogram poate aduce până la 30 de lei. Adăugând valoare, producătorul obține venituri suplimentare în special în afara sezonului. Este și cazul procesării cireșelor în gem sau sirop. Valoarea adăugată nu generează doar venituri suplimentare, ci și un volum de muncă ridicat, mai multe investiții în echipamente și o cunoaștere a normelor de reglementare referitoare la prelucrarea produselor în cadrul gospodăriei. Acest lucru nu este sinonim cu producerea de bunuri în serie și nu atrage după sine venituri mai mari dacă producătorul nu are un plan propriu de vânzare și promovare.

     Strategie de marketing și activități pentru vânzarea produselor primare sau finite obținute în gospodăria și Punctul Gastronomic Local, pentru a atinge obiectivul obligatoriu asumat, dar și de a asigura profitabilitatea investiției precum și sustenabilitatea acesteia după impementarea proiectului.

 ♣ Vânzarea directă pe bază de rezervare către grupurile de turiști.

Practicarea agroturismului este principala modalitate de a da valoare adăugată produselor primare și finite din gospodărie prin vanzarea directă la PGL. Vom oferi un program de recreere sau divertisment cultural și culinar clienților, pentru că ne bucurăm de interacțiunea cu turiștii și avem aptitudini de gazdă ospitalieră. Considerăm că o astfel de activitate este un bun prilej pentru vânzarea produselor recoltate sau procesate în gospodărie.

Pentru promovarea acestei activități vom folosi atât website-ul propriu cât și alte canale de comunicare.

♣ Vânzarea prin evenimente locale organizate în gospodărie

Vom adopta o modalitate mai nouă de a da valoare adăugată produselor primare și finite din gospodărie prin practicarea agroturismului și organizarea de evenimente locale în PGL. Suntem dispuși să oferim un program de recreere sau divertisment cultural și culinar clienților, pentru că ne bucurăm de interacțiunea cu oameni noi și avem aptitudini de gazdă ospitalieră. Considerăm că o astfel de activitate este un bun prilej pentru vânzarea produselor recoltate sau procesate în gospodărie.

În vederea promovării unor astfel de evenimente este necesară prezența pe internet pentru a anunța locația și data stabilită, precum orice altă informație precum orarul de vizitare.

♣ Standuri de informare proprii în fața porții și în zonele intens circulate din localitațile comunei

Standurile de informare sunt similare cu cele de la o expoziție tematică, cu deosebirea că acestea oferă informații despre produse provenite de la un singur fermier. Acestea sunt de cele mai multe ori informale și fără personal permanent. Adesea niște etichete de mână și un panou de afișaj pot constitui viitorul stand de informare pentru vânzarea produselor PGL. Un astfel de stand poate fi sezonier, cu informații sumare, sau, poate expune o mare varietate de informații despre produsele primare, inclusiv fructe, legume, flori, produse prelucrate: gemuri și jeleuri, produse de patiserie, și culinare

♣ Coșul cu bunătăți

Diversificarea modalităților de vânzare poate aduce venituri suplimentare atunci când poate una din metodele folosite nu mai este la fel de eficientă. Majoritatea producătorilor încearcă să își valorifice produsele la piață sau prin vânzarea lor intermediarilor. Noi considerăm că o bună metodă de a diversifica strategia de marketing este prin comercializarea produselor direct către consumatorul final. Mersul la piețe, târguri implică de multe ori costuri ridicate și nu garantează valorificarea totală a sortimentelor produse sau recoltate iar vânzarea către intermediari se traduce în prețuri considerabil mai mici. Această metodă de vânzare: “Coșul cu bunătăți”, se bazează pe un parteneriat benefic de ambele părți între producător și consumator, de aceea mai este numită și agricultură susținută de comunitate. Producătorul va ști dinainte cantitățile ce vor trebui produse sau recoltate iar consumatorul nu va trebui să mai meargă la piață sau la mai multe magazine pentru achiziționarea unui coș tipic de produse. Prin estimarea numărului de posibili cumpărători, agricultorul va putea să își planifice mai bine producția pentru a limita pierderile sau pentru a face față cu ușurință cererii.

♣ Culege-ți singur ce vrei să îți gătim

Inovația, îmbunătățirea calității și respectarea specificului tradițional sau folosirea acestuia ca sursă de inspirație este cea mai bună metodă de diferențiere a produselor. Mulți dintre cei ce se îndreaptă către produsele locale o fac tocmai pentru a avea alternative la producția industrială, standardizată, ce uniformizează gamele de sortimente până la eliminarea diferențelor notabile. Tocmai din acest motiv se recomandă ca alți producători să nu fie priviți ca niște concurenți ce limitează cota proprie de piață, ci ca niște parteneri cu ajutorul cărora piața produselor locale se va dezvolta.

Un exemplu de inovație vine din metoda de tipul “Culege-ți singur” prin care este adăugată o dimensiune turistică producției agricole, implicând potențialii clienți în diverse activități în cadrul fermei sau gospodăriei. Numeroase inițiative locale europene au abordat aceste inițiative “Pickyourown” sau “youpick” (“culege singur”) prin care clienții își adună singuri produsele din grădini, livezi sau de pe câmp. La final, produsele sunt cântărite sau măsurate și cumpărătorul achită contravaloarea datorată, sau le sunt gătite. Activitatea poate fi deosebit de interesantă mai ales pentru copii, și permite producătorilor să vândă cantități mai mari chiar dacă de regulă prețul e mai mic.

♣ Târgurile ocazionale (săptămânale sau unice)

Târgurile de produse locale sunt din ce în ce mai căutate și apreciate de cumpărători. În județ, aceste târguri ocazionale sunt organizate cu precădere de Consiliul Județean, prin Centrul Cultural Județean, aici se vinde  o gamă variată de produse de panificație, produse conservate, brânzeturi, mezeluri, fructe și legume bio, preparate culinare tradiționale care așteaptă să fie consumate de persoanele care optează pentru o alimentație sănătoasă.

♣ Vânzarea prin internet

Internetul este un mijloc de comunicare în masă și poate deveni un instrument de marketing prin care produsele pot fi vândute și promovate către un public extrem de numeros. Prin internet pot fi publicate fotografii ale produselor, hărți de acces către fermă și Punctul Gastronomic Local, poate fi afișată disponibilitatea sortimentelor, permite un contact direct dintre producător și consumator. Prezența online ca furnizor de produse locale va fi realizată prin pagina proprie de producător și pe paginile asocierilor de producători ce furnizează informații la comun. Mediile de socializare precum Facebook permit menținerea legăturii constant cu publicul interesat și cumpărătorii. Prin crearea unei baze de date, consumatorii pot fi informați și prin distribuirea mesajelor prin email.

Aceste activităti comerciale ne vor garanta atingerea țintei de vânzare anuale.